enigma ”brunetului”

11/10/2015 § Lasă un comentariu

De ceva vreme mă tot gândesc cum aș putea să îmi refac intrarea în lumea ”nevăzută” a scrisului pe blog, iar astăzi mai mult ca oricând am simțit nevoia să reîncep să aranjez literele în cuvinte, cuvintele în fraze și frazele în… povești.

 

Prima poveste se destăinuie într-o zi de toamnă, cam ca aceasta, în care ploaia bate timid în pervazul alb și ușor prăfuit, într-un oraș mare… să spunem într-o capitală de țară est-europeană.

Dar totul nu se întâmplă afară, nu, suntem într-o cămăruță dintr-o casă veche aparent nou-spoită cu lavabilă albă, ușor crăpată pe marginile tavanului, undeva aproape de centrul orașului. Era unul din acele momente în care timpul se oprește, singurele metode de măsură fiind sentimentele și senzațiile. Este lesne de înțeles faptul că nu mai realizezi cât de ”devreme” sau ”târziu” este afară, care sunt pozițiile soarelui sau a lunii pe cer. Dar până la urmă cui îi pasă? Ei bine, în această lume atât de ruptă de spațiu și timp, apar două mâini însumând zece degete nici prea lungi, nici prea scurte, nici prea groase, nici prea subțiri, doar unul fiind diferit, altfel decât celelalte nouă. Într-o mulțime de ”blonde”, mijlociul mâinii stângi este brăzdat de un ”brunet”, un fir de păr negru. Asta îl face mai bun sau mai rău? Oare blondele ce spun despre curajul singurului brunet din zonă? Va supraviețui până într-un final?

Bine m-ați regăsit! 🙂

Earth Hour 2011. România

28/03/2011 § Lasă un comentariu

Earth Hour este una dintre cele mai importante campanii de conștientizare a oamenilor a importanței pe care o are mediul înconjurător, de a trage un semnal de alarmă în legatură cu viața noastră de risipa pe toate planurile, risipă care afectează în primul rând mediul încojurător. Este una dintre cele mai mari campanii de voluntariat la nivel mondial, campanie patronată de către ong-ul WWF încă de la începutul ei în 2007 la Sydney, Australia. România se numără printre zecile de țări ale lumii care a luat parte la aceasta campanie cu 51 de orașe plus capitala. În acest sens, în toată țara au avut loc o serie de evenimente și programe artistice pe lângă gestul simbolic de a stinge luminile din casă.

Eu am fost implicată într-o serie de activități, ajutând după putință la buna desfășurare a evenimentelor din câteva orașe și în mod activ a evenimentului din București. În acest sens, în capitală a avut loc Marșul Earth Hour pe un traseu prestabilit la care au participat aproximativ 500 de bicicliști, iar seara a fost animată de Corul Sound și de muzica celor de la Sistem 100% unplugged la tobe africane. Din punctul meu de vedere a fost o seara emoționantă, am văzut materializându-se toată munca mea și nu numai de mai bine de o lună; am citit fericire pe fețele multor persoane prezente, am văzut stingându-se lumina multor clădiri din jurul nostru, totul are o noțiune magică în sine.

Consider că merită să depui atâta efort pentru un scop cu adevărat nobil, să aduni oameni cu aceleași preocupări și să te simți bine, liniștit și liber. Contează să fi din ce în ce mai responsabil pentru tine însuți, dar și pentru cei care urmează să se nască. Îmi doresc o lume mai bună din toate punctele de vedere, însă sunt conștientă și de faptul că o minune nu se face într-o oră, însă dacă acordăm vieții mai mult de atât, consider că ne va fi mai bine tuturor.

În ceea ce privește evenimentul, cred că fotografiile vorbesc de la sine. Enjoy!

Povești de iarnă

23/01/2011 § Lasă un comentariu

Deși nu ne stă în fire să stăm locului la fiecare sfârșit de săptămână, iată că acesta ne-a țintuit la pat, în călduroasa noastră casă.

Nu pot spune că sunt o fană a iernii, cu toate că sunt o mare admiratoare a sărbătorilor de iarnă, însă frigul și zăpada îmi omoară repede orice elan de a-mi face de lucru pe afară. Astfel, încă de ieri am văzut câteva tentative de ninsoare, însă aseară s-a pus serios pe treabă, ca azi-dimineață să văd cu dificultate clădirea de vis-a-vis de perdeaua mai mult decât deasă de zăpadă care părea să pună stăpânire pe întrega capitală.

Șoseaua din apropiere era goală la ora prânzului, un singur taxi încerca să își facă loc pe drumul cu ușoare urme de intervenție a mașinilor de dezăpezire. La tv, numai blocaje atât în marea capitală europeană în care viețuiesc, cât și în toată zona Bărăganului, în general. Este de groază oricum sa fi prins într-un viscol marca Bărăgan, crede-mă este traumatizant și pentru o iarno-fobică precum subsemnata, este cu atât mai marcantă experiența. Astfel, autoritățile se chinuie să ne explice că ele fac tot ce pot, chit că este ianuarie și de ceva vreme suntem anunțați că vine calamitatea, noi ne trezim tot dormind în post și în plus și înzăpeziți 😀 Clar, nici astăzi nu cred că mă mai prinde cineva pe afară numai în caz de urgență. Apropo, țin să multumesc celor de la gaz pentru faptul că flacăra abia pâlpâie la aragaz și încep să mă simt ca și mama acum 25 de ani când îmi făcea supă pe reșou 😀

Însă cu toate că este frig și, în sine, ud afară, mă simt un pic înveselită văzând în primul rând că afara nu mai ninge (!!) și apoi deja au ieșit și primele sănii și primii oameni de zăpadă în lumea scăldată în alb.

Hmmm… Ce poftă mi-a făcut de vechile desene animate 🙂 și de Crăciun 😀

Where Am I?

You are currently browsing entries tagged with capitală at Cenușăreasa.

%d blogeri au apreciat asta: